Elma-Led.ro

Cosul meu 0 produs(e): 0,00 RON

Nu aveti nici un produs in cosul de cumparaturi

Glosar de termeni

1.Lumina si radiatia electromagnetica
Definitie: Lumina este de fapt radiatia electromagnetica pe care ochiul uman o percepe. Spectrul radiatiei electromagnetice cuprins intre 360nm si 830nm reprezinta lumina.
Spectrul luminos complet (lumina zilei) se caracterizează prin 6 culori fundamentale ROGVAIV.

Radiaţiile cele mai calde care dau culori calde, sunt cele de culoare roşie.
Radiaţiile cele mai reci care dau culori reci, sunt cele de culoare violetă.

Lumina este caracterizată prin mărimi energetice evaluate în unităţi de măsură energetice şi prin mărimi fotometrice evaluate în unităţi de măsură fotometrice.

2.Surse de lumina

Sursele de lumina difera in functie de cum distribuie energia particulelor incarcate (electroni) ale caror mişcare produc lumina. Daca energia vine de la caldura atunci sursa se numeste incandescenta. Daca energia provine din alta sursa chimica sau electrica, sursa se numeste luminescenta.

Sursa Incandescenta

La sursa incandescenta atomii se ciocnesc unii cu altii. Aceste coliziuni transfera energie spre electroni impingandu-i pe acestia spre nivele superioare. Cand electronii elibereaza aceasta energie, ei emit fotoni. Unele coliziuni sunt mai puternice, iar altele mai putin puternice astfel sunt eliminati fotoni de energie diferita. Lumina lumanarii este incandescenta si rezulta din excitarea atomilor de funingine in flacara incinsa. Lumina dintr-un bec incandescent provide din excitarea atomilor dintr-un fir subtire numit filament care este incalzit de curentul ce trece prin el. Aproape 75% din radiatiile ce provin de la lumina incandescenta a unui bec sunt infrarosii. Oamenii de stiinta au invatat despre proprietatile luminii incandescente reale si le-au comparat cu o incandescenta teoretica numita „Black Body”. Un „Black Body” este o sursa ideala de lumina incandescenta cu o emisie a spectrului ce nu depinde din ce material provine lumina, ci numai de temperatura acestuia.

Sursa luminescenta absoarbe energia din alta sursa decat caldura, si este de obicei mai rece decat sursa incandescenta. Culoarea unei surse luminescente nu este raportata la temperatura sa. O lumina fluorescenta este un tip de lumina luminescenta care face uz de un element chimic numit fosfor. Tuburile fluorescente sunt umplute cu vapori de mercur si amestecate cu fosfor. Cand electricitatea trece prin tub vaporii de mercur se excita si emit lumina albastra, verde, violeta si ultravioleta. Componentele cu fosfor sunt folosite in convertirea energiei electronilor in lumina la tuburile cinescopice ale televizoarelor. Razele electronilor din tub se ciocnesc cu atomii de fosfor in mici puncte pe ecran, excitand electronii din atomul de fosfor spre nivele mai inalte de energie. Cand electronii se intorc la nivelul original de energie, ei emit lumina vizibila. Lumina de la toti electronii de fosfor creeaza imaginea. Daca intarzierea dintre absorbtia si emisia de energie este mai mare decat o secunda, atunci sursa se numeste fosforescenta. Materialele fosforescente pot lumina intunericul cateva minute daca au fost expuse la soare.

Aurora boreala si aurora australiana (ce apar in cerul noptii la latitudini mari) sunt surse luminescente. Electronii, din vantul solar. Ce se indeparteaza de soare, sunt atrasi de campul gravitational al pamantului si sunt aruncati in atmosfera superioara aproape de polul nord si sud. Aici ei se ciocnesc cu moleculele si asta produce lumina in cerul noptii.

Chimioluminescenta este procedeul prin care o reactie chimica produce molecule cu electroni ce au un nivel ridicat al energiei si pot radia lumina. Culoarea luminii depinde de reactia chimica. Cand chimioluminescenta apare la plane sau animale se numeste bioluminescenta.

3.Fluxul luminous (Φ)

Unitate de masura: lumen (lm)
Definitie: Toata puterea radiata emisa de o sursa de lumina si perceputa de ochiul uman se numeste flux luminos Φ.

Unitatea de masura este lumen-ul (lm). Puterea radiata vizibila a unei surse de lumina nu este exprimata in watti ci in lumeni deoarece sensibilitatea ochiului uman difera in functie de lungimea de unda.

 

Exemplu:

Fluxul luminos al unei surse incandescente de 100W este de 1000lm.

Fluxul luminos al unei surse tip halogen metalic de 70W este de 6900lm.

Fluxul luminos este o unitate de masura data de producatorii surselor de iluminat.

 

4.Intensitatea luminoasa (I)

Unitatea de masura: candela (cd)
Definitie: Intensitatea luminoasa I este masura fluxului luminos Φ emis in unghiul solid.

O sursa de lumina emite fluxul sau luminos in diferite directii (in unghi solid - unitate de masura steradian (sr)) si la diferite intensitati. Intensitatea radianta vizibila intr-o anumita directie se numeste Intensitate Luminoasa I. Unitatea de masura a acesteia este candela (cd).

Intensitatea luminoasă a unei surse variază cu direcţia în spaţiu. Sursa luminoasă este uniformă, dacă intensitatea luminoasă este aceeaşi în toate direcţiile. Pentru o sursă neuniformă se poate defini o intensitate luminoasă medie în unghiul solid w.

Exemple:

Intensitatea luminoasa a unei surse tip incandescenta de 50W, alimentata la 230V, avand o deschidere a fascicolului luminos de 10° este de 3000cd.

Intensitatea luminoasa a unei surse tip halogen metalic de 35W, avand o deschidere a fascicolului luminos de 10° este de 39000cd.

Intensitatea luminoasa este o unitate de masura data de producatorii surselor si aparatelor de iluminat.

 

5.Iluminarea/Nivelul de iluminare (E)
Unitatea de masura: lux (lx)

Definitie: Iluminarea E indica gradul la care o anumita suprafata este iluminata. Reprezinta raportul dintre fluxul luminos si suprafata de iluminat.

Unitatea de masura este lux (lx). Un nivel de iluminare de 1lx apare atunci cand un flux luminos de 1lm se distribuie uniform pe o suprafata de 1m2. In practica este putin probabil ca fluxul luminos va fi atat de uniform distribuit pe toata suprafata de iluminat incat toate punctele de pe suprafata sa aiba aceeasi valoare a iluminarii de 1lx.

Lux versus Lumen

Lux ia în considerare zona în care fluxul luminos este răspândit. Un flux de 1.000 de lumeni, concentrat pe o suprafata de un metru patrat, ilumineaza cu 1.000 de luxi. La fel 1000 lumeni, pe zece metri pătraţi, produce o iluminare de numai 100 de luxi. O iluminare de 500 lux ar putea fi posibil într-o bucătărie, cu un singur dispozitiv de lumină fluorescentă, ce produce 12.000 de lumeni. Pentru o uzina, de zeci de ori suprafaţa din bucatarie ar avea nevoie de zeci de astfel lampi. Astfel, o suprafaţă mai mare de iluminat la acelaşi nivel de lux necesită un număr mai mare de lumeni.

7.Fluxul energetic (Fe)

Orice radiaţie electromagnetică reprezintă şi un transport de energie.
Definitie: Fluxul energetic Fe, reprezintă energia emisă, transportată sau primită sub formă de radiaţii în unitatea de timp.

Unitatea de măsură a fluxului energetic este Wattul [W].


8.Eficacitatea luminoasa (ì)

Unitatea de masura: lumeni pe watt (lm/w)
Definitie: Eficacitatea luminoasă (hv) se defineşte ca raportul dintre fluxul luminos emis Fv şi puterea consumată P:

            hv = 7,5 …15 lm/w – lămpi cu incandescenţă;
            hv = 40 … 50 lm/w – lămpi cu descărcări în vapori de mercur (Hg) de joasă
                  presiune;

hv = 50 … 70 lm/w – lămpi cu descărcări în vapori de mercur (Hg) de înaltă
        presiune;
hv = 60 … 90 lm/w – lămpi cu descărcări în vapori de sodiu (Na) de înaltă
        presiune.

 

Exemple:

O sursa de lumina incandescenta de 100W cu un flux luminos total de 1000lm are o eficacitate luminoasa de 10lm/W.

Un tub fluorescent T5 de 14W cu un flux luminos total de 1200lm are o eficacitate luminoasa de 86lm/W.

La data publicarii acestui articol, industria LED-urilor de putere a ajuns sa produca LED-uri care au eficacitate luminoasa de peste 100lm/W.

 

9.Temperatura de culoare

Unitatea de masura: Kelvin (K)
Definitie: Temperatura de culoare (T) a unei surse de lumină este temperatura în grade Kelvin, la care trebuie încălzit corpul negru pentru a avea aceeaşi culoare cu sursa considerată.

 

 Temperatura de culoare a unei surse de lumina se defineste in comparatie cu „Black Body Radiator - radiatorul corp negru” si transferata pe ceea ce se numeste „Planckian curve - curba Planck-iana”, dupa cum se observa in figura de mai jos. Odata cu cresterea temperaturii acestui „Black Body Radiator - radiatorul corp negru” cu atat creste si componenta albastra a spectrului si scade componenta rosie a spectrului. O sursa de lumina incandescenta avand o lumina alb cald, de exemplu, are o temperatura de culoare de 2700K, spre deosebire de o sursa de lumina fluorescenta cu lumina alba (daylight) poate avea o temperatura de culoare de 6000K.

Prin temperatura de culoare se poate caracteriza printr-un singur număr compoziţia spectrală a radiaţiilor emise de o anumită sursă de lumină.

Exemplu:
- lămpi cu incandescenţă         T = 2800-2900 K;
- lampă fluorescentă             T = 3000-7500 K;
- lumina zilei                   T = 5800-6500 K.

 

10.Culoarea luminii

Definitie: Culoare luminii unei surse de lumina poate fi definita corect in termenii temperaturii de culoare. Exista 3 principale categorii:

Alb cald < 3300K
Alb neutru: 3300K – 5000K
Alb (daylight) spre alb rece: >5000K

Totusi, chiar daca au aceeasi culoare a luminii, sursele de lumina pot avea diferite proprietati de redare a culorilor, in functie de

 

11. Redarea culorilor

In general lumina artificiala trebuie sa permita ochiului uman sa perceapa corect culorile, la fel cum se intampla cu lumina naturala de zi (binenteles ca acest fapt depinde si de locul si scopul pentru care lumina este necesara). Aici intervine „Indicele de redare a culorilor – Ra” specific surselor de lumina.

Definitie: Indicele de redare a culorilor este o masura de corespondenta intre culoarea naturala a unui obiect si modul in care acesta apare iluminat de o anumita sursa de lumina.

Pentru a determina valorile Ra, se ilumineaza 8 teste de culoare (conform DIN 6169) cu aceeasi sursa de lumina. Cu cat diferentele intre teste sunt mai mici, cu atat este mai bun indicele de redare a culorii a sursei de lumina testate. O sursa de lumina avand un Ra = 100 reda culorile exact asa cum ele sunt in realitate (sub lumina naturala, spre exemplu). Cu cat valoarea indicelui de redare a culorilor Ra este mai mica, cu atat mai rau sunt redate culorile.

12.Excitanţa sau radianţa luminoasă (R)

Este o densitate de flux luminos însă spre deosebire de iluminare este o densitate de flux emis.

Definitie: Excitanţa luminoasă într-un punct al unei suprafeţe este raportul dintre fluxul luminos dF emis de suprafaţa elementară dA din jurul acelui punct şi mărimea acestei suprafeţe.

Această mărime se aplică şi suprafeţelor care reflectă sau transmit fluxul luminos.
Unitatea de măsură a excitanţei luminoase este tot lumenul pe metrul pătrat (lm/m2) definit ca şi luxul, cu deosebirea că se referă la fluxul luminos emis de o suprafaţă.

In general, fiecare producator consacrat de surse de lumina, aparate si corpuri de iluminat specifica cel putin una din valorile unitatilor enumerate mai sus, pentru fiecare produs.
 

13.Clasificarea lampilor electrice

Lampile se impart in:

1.Lampi cu incandescenta
 a.Lampa cu incandescenta
 b.Lampa cu halogen
2.Lampi cu descarcari in gaze
 a.Lampa fluorescenta
 b.Lampa cu descarcari in vapori de sodiu de joasa presiune
 c.Lampa cu descarcari in vapori de sodiu de inalta presiune
 d.Lampa cu descarcari in vapori de mercur de inalta presiune
 e.Lampa cu descarcari de vapori de halogenuri metalice la inalta presiune
3.Lampi cu inductie
4.Lampi LED



14.Gradul de protectie IP

Definitie: Gradul IP reprezintă gradul de protecţie contra umidităţii şi a prafului.

Gradul IP este definit prin 2 cifre: prima se referă la gradul de protecţie contra prafului, iar a doua cifră reprezintă gradul de protecţie contra apei. Gradul IP este un standard internaţional şi este utilizat pentru a măsura rezistenţa la apă a oricăror produse electronice. Echipamentele cu un grad IP mare menţin componentele interne în siguranţă şi curate. Ecranele noastre garantează un grad IP65, cel mai ridicat grad IP pentru ecranele cu tehnologie LED. În tabelul de mai jos sunt prezentate diferitele grade IP şi descrierea acestora.

 

GRAD IP

Protecţie contra PRAFULUI

Protecţie contra APEI

Prima cifră

Descriere

A doua cifră

Descriere

0

Neprotejat. Fără protecţie specială

0

Neprotejat. Fără protecţie specială

1

Protejat contra obiectelor solide mai mari de 50mm

1

Protejat contra scurgerilor de apă

2

Protejat contra obiectelor solide mai mari de 12mm

2

Protejat contra scurgerilor de apă într-un unghi de 15 grade

3

Protejat contra obiectelor solide mai mari de 2.5mm

3

Protejat contra scurgerilor de apă într-un unghi de 60 grade

4

Protejat contra obiectelor solide mai mari de 1mm

4

Protejat contra scurgerilor de apă din orice direcţie

5

Protejat contra prafului. Nu este o protecţie perfectă. Protecţia contra prafului nu este totală dar este suficient de mare pentru ca praful să nu pătrundă în cantitate suficient de mare pentru a afecta echipamentul

5

Protejat contra jeturilor de apă. Apa trece printr-o duză, dar nu afectează funcţionarea echipamentului.

6

Nici un fel de praf.

6

Protejat contra căderilor masive de apă şi a jeturilor puternice. Apa nu afectează funcţionarea echipamentului

7

 

7

Protecţie contra imersiei la o imersie de 30min în apă.

8

 

8

Echipamentul este total protejat contra imersiei continue in apă.

 

15.Clasificarea claselor de protecţie Antiex

Codul clasei antiex, definit conform directivei 94/9/EC

 

II

2

GD

EEx

d

IIC

T4

T90ºC

IP 64

1

2

   3

    4

5

   6

  7

      8

  9

 

1 Grupa echipamentului

I = pentru mină

II = alte medii cu pericol de explozie

2 Categorie echipament

1 = poate fi utilizat în Zona 0 sau Zona 20

2 = poate fi utilizat în Zona 1 sau Zona 21

3 = poate fi utilizat în Zona 2 sau Zona 22

M1 = de mină (comparabil cu Zona 0 şi 1)

M2 = de mină (comparabil cu Zona 2)

3 Atmosferă

G = gaz

D = praf

4 Echipament cu Ex european standard

5 Tipul protecţiei

o = imersare în ulei

p = capsulare presurizată

q = umplere cu nisip

d = capsulare antideflagrantă

e = siguranţă mărită

ia = siguranţă intrinsecă (cerut pentru Zona 0)

ib = siguranţă intrinsecă (suficinet pt Zona 1 şi 2)

m = încapsulat prin turnare

s = protecţie specială

n = utilizare normală în condiţii normale (numai

pentru Zona 2)

nA = fără scănteie

nC = contacte acoperite (învelite)

nR = mediu cu restricţie la respiraţie

nL = energie limitată

nP = mediu numai sub presiune

6 Grupele explozive (dat numai pentru

echipamentele Ex utilizate în atmosferă cu gaz)

I = gaz metan (mină)

IIA

IIB

IIC (pt majoritatea grupelor periculoase, ex.

hidrogen)

7 Clasele de temperatură

(temperatura maximă a suprafeţei expuse la

gaz/praf pe durata funcţionării echipamentului)

T1 = 450 ºC

T2 = 300 ºC

T3 = 200 ºC

T4 = 135 ºC

T5 = 100 ºC

T6 = 85 ºC

8 Temperatura maximă a suprafeţelor

(dat numai pentru echipamentele care funcţionează

în condiţii de praf EX)

Temperatura maximă a suprafeţelor expuse la praf

pe durata funcţionării defectuoase a

echipamentului.

a) Temperatura limită 1 = 2/3 din temperatura

minimă de imflamare în prezenţa prafului;

b) Temperatura limită 2 = minim temperatura

de incandeşcenţă în prezentă prafului la

minus 75K (aplicabil pt straturi mai mari de

5 mm)

Limita inferioară a temperaturii trebuie să mai mare

decât temperatura maximă a suprefeţei

echipamentului.

 

Următorul tabel conţine o desciere sumară a zonelor şi împărţirea echipamentelor (categoriile conform directivei 94/9/EC) pentru zonele relevante.

Zonele cu pericol de explozie

Gaze, vapori, amestecuri

Praf

Durata de prezenţă în

atmosfera explozivă

(cf. Directivei 94/9/EC)

Zona 0 → Categoria 1G

Zona 20 → Categoria 1D

În continuu sau pe durată lungă

ori frecvent

Zona 1 → Categoria 2G

Zona 21 → Categoria 2G

ocazionaL

Zona 2 → Categoria 3G

Zona 22 → Categoria 3G

Cu frecvenţă redusă sau pentru

durată scurtă

G = gaz; D = praf

 

Dacă datele necesare pentru determinarea zonei antiex sunt neclare sau greu de stabilit, atunci se recomandă încadrarea ei într-o clasă superioară faţă de clasa rezultată. În aceste cazuri este recomandată consultarea unui specialist în domeniul antiex pentru o determinare exactă a zonei.

În zona 0 şi 1 pot fi utilizate numai acele aparate electrice care sunt însoţite cu Certificat de Conformitate sau Certificat de Examinare tip CE, însă utilizarea echipamentelor în Zona 0 trebuie să fie certificate special pentru această zonă.. Utilizarea în Zona 2 este posibilă pentru acele aparate electrica care respect cerinţele de bază privind sănătatea şi siguranţa utilizatorului, conform Directivei 94/9/EC şi care sunt prevăzute cu un Certificat de conformitate a Producătorului. Echipamentele care sunt certificate pentru utilizare în Zona 0 şi 1 pot fi utilizate şi în Zona 2, în condiţii de siguranţă.

 

Clasele de temperatură în acord cu IEC

Clase de temperatură

IEC/EN

NEC 505-10

Termeratura maximă a

suprafeţei echipamentului [ºC]

Temperatura de aprindere a

substanţelor inflamabile [ºC]

T1

450

> 450

T2

300

280

260

230

215

> 300 ≤ 450

> 280 ≤ 300

> 260 ≤ 280

> 230 ≤ 260

> 215 ≤ 230

T3

200

180

165

160

> 200 ≤ 300

> 180 ≤ 200

> 165 ≤ 180

> 160 ≤ 165

T4

135

120

> 135 ≤ 200

> 120 ≤ 135

T5

100

> 100 ≤ 135

T6

85

> 85 ≤ 100

 

Exemplu de clasificare a gazelor şi vaporilor în funcţie de

Grupele Explozive şi Clasele de Temperatură

 

Substanţă sau material

Temperatura de

Aprindere [ºC]

Clasa de temperatură

Grupa expozivă pentru gaze

1,2- dicloretan

440

T2

II A

Acetal dehidrid

140

T4

II A

Acetonă

540

T1

II A

Acetilenă

305

T2

II C (3)

Amonium

630

T1

II A

Benzină, carburanţi pe bază de petrol, punctul de fierbere < 135 ºC

De la 220 la 300

T3

II A

Benzol (pur)

555

T1

II A

Ciclohexan

430

T2

II A

Carburant tip motorină (DIN 51601)

De la 220 la 300

T3

II A

Carburant pt avioane cu reacţie

De la 220 la 300

T3

II A

Acid acetic

485

T1

II A

Anhidrat acetic

330

T2

II A

Etan

515

T1

II A

Etil etanoat

460

T1

II A

Etanol

425

T2

II A / II B

Etil clorid

510

T1

II A

Eten

425

T2

II B

Etilen oxid

440 (autodescompunere)

T2

II B

Dietil eter

170

T4

II B

Etil glicol

235

T3

II B

Ulei de carburant tip EL (DIN 51603)

De la 220 la 300

T3

II A

Ulei de carburant tip L (DIN 51603)

De la 220 la 300

T3

II A

Ulei de carburant tip M şi S (DIN 51603)

De la 220 la 300

T3

II A

i-amil acetat

380

T2

II A

Monoxid de carbon

605

T1

II A / II B

Metan

595 (650)

T1

II A

Metanol

455

T1

II A

Metil clorid

625

T1

II A

Naftalină

540

T1

II A

n-butan

365

T2

II A

Butanol

340

T2

II A

n-hexan

240

T3

II A

n-propil alcol

405

T2

-*)

Acid oleic

360 (autodescompunere)

T2

-*)

Fenol

595

T1

II A

Propan

470

T1

II A

Disulfid de carbon

95

T6

II C (1)

Hidrogen sulfurat

270

T3

 

Benzină special

Punct de fierbere >135ºC

De la 200 la 300

T3

II A

Gaz pt iluminat

560

T1

II B

Tetralin (1,2,3,4- tetrahidronaftalin)

425

T2

-*)

Toluol

535

T1

II A

Hidrogen

560

T1

II C(2)

 

Extras din lucrarea “Sicherheiitstechnische Kennzahlen brennbarer Gase und Dämpfe” [Raza de siguranţă pentru gaze şi vapori imflamabili] de K. Nabert şi G. Schön – (ediţia a 6-a)

pentru aceste substanţe grupa de gaze nu a fost determinat încă

(1) de altfel şi pentru grupele II B + CS2
(2) de altfel şi pentru grupele II B + H2
(3) de altfel şi pentru grupele II B + C2 H2


16.Tehnologia LED


Definitie: Un LED (din engleza light-emitting diode, insemnand dioda emitatoare de lumina) este o dioda semiconductoare ce emite lumina cand o sarcina pozitiva si una negativa se recombina.

 

 

 

Loading...
Va rugam, asteptati...